Home » Tehnologii de cultivare » Tehnologia de cultivare a gr├óului de toamna

Tehnologia de cultivare a grâului de toamna

1.Importanta

Gr├óul este una dintre cele mai importante cereale care ocupa cele mai mari suprafe╚Ťe pe glob. Variatele produse care se ob╚Ťin din faina de gr├óu constituie hrana de baza pentru o mare parte a popula╚Ťiei globului , 35-40%.
Importanta prezintă și faptul ca boabele sale pot fi păstrate timp îndelungat.
Boabele de gr├óu se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n hrana animalelor prezent├ónd ├«n compara╚Ťie cu boabele de porumb mai multe avantaje intre care con╚Ťinutul mai ridicat ├«n substan╚Ťe proteice ╚Öi o produc╚Ťie comparativa cu a porumbului dar cu un cost mai sc─âzut.
Constituie o planta premergătoare excelenta pentru culturile de primăvară și plantele furajere de toamna.


2.Sistematica și soiuri

Gr├óul apar╚Ťine ordinului graminalis, familia Graminee.
Grâul comun(Triticum estivum SSP vulgare)este specia cea mai răspândita pe glob ocupând 90% din grâul cultivat.
Boabele lui sunt folosite în special pentru fabricarea pâinii. Are forme de toamna și primăvara și cuprinde un număr foarte mare de soiuri.
Gr├óul durum(Triticum turgidum) la care boabele se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â pentru prepararea pastelor f─âinoase.

3.Soiuri

Poten╚Ťialul de produc╚Ťie al soiurilor de gr├óu care se cultiva ├«n tara noastr─â se ridica la 9-10 kintale la hectar.
Din punct de vedere fitotehnic unui soi i se cere pe l├óng─â capacitate mare de produc╚Ťie rezistenta la c─âdere, rezistenta la iernare, rezistenta la ╚Öi╚Öt─âvire (seceta),la exces de umiditate, rezistenta la boli foliare, valoare nutritiva ╚Öi tehnologica ridicata.
Soiurile de grâu de toamna și zonarea lor în România ;
– ├«n sud :Fundulea 4(F 4), Flamura 85(Fl 85), Dropia, Lovrin 34(L34), Rapid ;
– zona colinara din sud:Albota, Trivale, Simnic,F4;
– ├«n vest: L34, L41, Fl85, F4, Delia, Alex, Dropia;
– ├«n Transilvania: Ariesan, Apullum, Transilvania 1, Turda 81(T81), F4, T95;
– centrul ╚Öi sudul Moldovei: Fl 85, Dropia,Gabriela, Moldova 83, F4, Alex;
– ├«n nordul moldovei : Aniversal, Suceava 84(Suc 84), T 81, Ariesan.
Pariticularitatile diferitelor soiuri de gr├óu (perioada de vegeta╚Ťie, rezistenta la iernare,seceta ╚Öi boli foliare, rugini, f─âinare, septorioza, fuzarioza) constituie elemente de baza pentru stabilirea structurii soiurilor dintr-o zona sau alta de cultura. Soiurile de gr├óu durum se extind pe solurile Sudului Munteniei ╚Öi Olteniei, ├«n zona litoralului ╚Öi ├«n c├ómpia de vest.

4. Particularit─â╚Ťile biologice ale gr├óului

Semin╚Ťele de gr├óu germineaz─â ├«n procent ridicat numai dup─â parcurgerea repausului seminal, care conform condi╚Ťiilor ╚Öi soiurilor din tara noastr─â, are o durata de 40-65 zile.
Prin sem─ânarea unui gr├óu care nu ╚Öi-a parcurs repausul seminal rezulta un lan care r─âsare neuniform ╚Öi cu densitate redusa de la care se ob╚Ťin produc╚Ťii mici.
Procesul de germina╚Ťie ├«ncepe cu absorb╚Ťia apei ├«n procent 40-45% din greutatea bobului uscat la aer care conduce ├«n scurt timp la m─ârirea volumului semin╚Ťelor.
Accesul apei ╚Öi al oxigenului la temperaturi mai mari de un grad celsius( optime 22-25 C) determina activizarea enzimelor care ├«n mediul apos transforma substan╚Ťele de rezerva complexe ( adic─â amidon, gr─âsimi, proteine) ├«n substan╚Ťe cu molecule mici care sunt dirijate spre mugura╚Ö ╚Öi r─âd─âcina. ├Äncep sa apar─â mai ├«nt├ói la suprafa╚Ťa solului tulpinita protejata de coleoptil din al c─ârui v├órf ├«ncep sa se formeze frunzele adev─ârate.
Numărul de rădăcini embrionare la grâu este 3-5. Rădăcinile embrionare asigura practic trecerea grâului peste perioada lunga de iarna.
La 10-12 zile de la r─âs─ârire, cre╚Öterea ├«n lungime ├«nceteaz─â, iar ├«n sol aproape de suprafa╚Ťa se formeaz─â nodul de ├«nfr─â╚Ťire, din acesta pornesc l─âstarii noi numi╚Ťi fra╚Ťi.
Ceea ce obi╚Önuit se nume╚Öte nod de ├«nfr─â╚Ťire reprezinta ├«n realitate mai multe noduri foarte str├óns apropiate intre ele. Asupra capacit─â╚Ťii de ├«nfr─â╚Ťire ac╚Ťioneaz─â pozitiv m─ârimea bobului care se seam─âna, epoca mai timpurie de sem─ânat, regimul de nutri╚Ťie al plantelor, spa╚Ťiul de nutri╚Ťie.
Rezistenta gr├óului de toamna la temperaturi mici din iarna este cu at├ót mai mare cu cat la intrarea ├«n iarna plantele con╚Ťin o cantitate mai mare de zaharuri ╚Öi substan╚Ťe proteice ╚Öi o cantitate mai mica de apa.

5. Rota╚Ťia

Gr├óul de toamna prezint─â unele cerin╚Ťe fata de rota╚Ťie cum ar fi :
– ponderea insemnata a speciei ├«n structura culturilor de c├ómp ;
– cerin╚Ťe deosebite fata de preg─âtirea solului ╚Öi ├«nainte de epoca de sem─ânat ;
– sensibilitatea mare a culturilor la ├«nburuienare, la toate categoriile de buruieni ;
– capacitatea redusa de valorificare a fertilit─â╚Ťii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat ;
– sensibilitate la un num─âr mare de boli foliare.
Fata de aceste multiple cerin╚Ťe planta premerg─âtoare pentru gr├óu trebuie sa ├«ndeplineasc─â unele condi╚Ťii :
– sa elibereze terenul cat mai devreme ;
– sa lase terenul curat de buruieni, cu ├«nsu╚Öiri chimice ╚Öi fizice ├«mbun─ât─â╚Ťite, cu un con╚Ťinut mare ├«n substan╚Ťe organice ╚Öi nutritive.
Cele mai bune premerg─âtoare pentru gr├óul de toamna sunt leguminoasele pentru boabe ╚Öi furaj( maz─âre, borceag, fasole, soia), rapi╚Ťa de toamna, coriandrul, mu╚Ötarul, macul, inul, c├ónepa, cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu excep╚Ťia cerealelor p─âioase trebuie luate ├«n considerare ca premerg─âtoare pentru gr├óul de toamna. Culturile t├órzii cele mai importante ca premerg─âtoare pentru gr├óu sunt porumbul ╚Öi floarea soarelui.
Porumbul pentru boabe este în general o premergătoare mediocra pentru grâu deoarece în general lasă solul sărac în apa și cu resturi vegetale. Mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergătoare rea pentru grâu deși ultimele cercetări dovedesc contrariul :
– elibereaz─â terenul ├«naintea porumbului,
– ├«l las─â mai curat de buruieni,
– solul se preg─âte╚Öte mai bine dec├ót dup─â porumb,
– nu sufer─â de boli comune gr├óului.
Sunt neindicate ca premergătoare orzul, sorbul și iarba de Sudan (pentru ca lasă solul sărac în apa), lucerna și monocultura mai mare de 2 ani.


6. Fertilitatea

Pentru 100 kg boabe plus produc╚Ťia corespunz─âtoare de paie, gr├óul extrage din sol intre 2,3-3,3 Kg azot ; 1,1-1,8 Kg fosfor ; 1,9- 3,8 Kg potasiu.
Consumul relativ mic de substan╚Ťe nutritive nu se coreleaz─â ├«nsa cu cerin╚Ťele reduse fata de aplicarea ├«ngr─â╚Ö─âmintelor.
Insuficienta azotului se manifesta prin reducerea num─ârului de fra╚Ťi, reducerea suprafe╚Ťei de asimila╚Ťie, debilitarea plantelor, reducerea rezistentei la iernare, se reduce num─ârul de flori fertile ├«n spic ╚Öi con╚Ťinutul boabelor ├«n substan╚Ťe proteice.
Excesul de azot determina cre╚Öterea suprafe╚Ťelor foliare, reducerea asimila╚Ťiei, ├«nt├órzierea vegeta╚Ťiei, expunerea plantelor la c─âdere, reduce rezistenta la iernare, m─âre╚Öte sensibilitatea la boli, reduce rezistenta la seceta, reduce capacitatea de fructificare a plantelor.
Insuficienta fosforului încetinește creșterea plantelor de grâu, reduce masa de rădăcini și întârzie maturitatea.
Excesul de fosfor determina cre╚Öterea ├«n boabele de gr├óu a con╚Ťinutului de fosfor ╚Öi a amidonului ├«n detrimentul substan╚Ťelor proteice.
Insuficienta potasiului se manifesta prin ├«ng─âlbenirea specifica( op─âreala) a limbului frunzei ├«n partea superioara ╚Öi pe margini. Mai t├órziu planta ┬ź sl─âbe╚Öte ┬╗ ╚Öi devine pipernicita.
Cantitatea de ├«ngr─â╚Ö─âminte ce se utilizeaz─â ├«n cultura gr├óului trebuie stabilita ├«n func╚Ťie de : soiul cultivat, tipul de sol, planta premerg─âtoare, umiditatea solului.
In func╚Ťie de planta premerg─âtoare dozele de ├«ngr─â╚Ö─âminte se stabilesc diferen╚Ťiat astfel :
– dup─â leguminoase dozele sunt mai mici ;
– dup─â pr─âsitoare cu 30-40%.
Calculul dozei optime economice :
DN Kg/ Ha= 25 Rps- Ns- Ng+ Npr in care
DN- doza de azot
25 ÔÇô consumul specific de azot la o tona boabe;
Rps- recolta planificata în tone la hectar
Ns- aportul solului în azot care se aproximează intre 20 Kg/Ha pe solurile sărace și 60Kg/ Ha pe solurile fertile( corect se apreciază după indicele de azot)
Ng- aportul îngrășămintelor organice în azot( 2 Kg/tona dat direct, 1Kg/tona aplicat plantei premergătoare, 0,5 Kg/ tona aplicat culturii antemergătoare)
Npr- corec╚Ťia fata de planta premerg─âtoare( mai pu╚Ťin cu 30 Kg/Ha dup─â leguminoase, mai pu╚Ťin cu 20 Kg/Ha dup─â borceag ╚Öi trifoi, 0 Kg/Ha dup─â floarea soarelui fertilizata echilibrat, 20-25 Kg/Ha dup─â premerg─âtoare t├órzii nefertilizate cu azot.
Doza de azot calculata se majoreaz─â cu 15-20Kg/ Ha dac─â gr├óul este ne├«nfr─â╚Ťit ├«n prim─âvara sau desc─âl╚Ťat pe timpul iernii.
Dp = 12Rp= – Dg ├«n care :
Dp- doza de fosfor în Kg/Ha
12- consumul specific de fosfor la o tona de boabe
Rp- rota╚Ťia planificata
Dg- aportul în îngrășăminte organice
In general grâul valorifica eficient doze de fosfor cuprinse intre 20-60 Kg/Ha. Îngrășămintele fosfatice se incorporează la cultura grâului de toamna numai sub arătura de baza la nivelul unde se dezvolta la sistemul radicular sau pe arătura și se incorporează cu discul înainte de semănat.
In zonele de stepa ╚Öi silvostepa unde pe timpul toamnei ╚Öi iernii precipita╚Ťiile sunt reduse ╚Öi pe soluri brun-ro╚Öcate dup─â planta premerg─âtoare cu recoltare t├órzie( floarea soarelui, porumb, sfecla, cartof, soia) se administreaza la preg─âtirea patului administrativ intre ┬Ż ╚Öi 2/3 din DN avuta ├«n vedere. La desprim─âv─ârare ( ├«ncep├ónd cu luna februarie ╚Öi ├«n cursul lunii martie) se administreaza diferen╚Ťa de doza planificata.

7. Lucr─ârile solului

Pentru gr├óu se efectueaz─â diferen╚Ťiat ├«n func╚Ťie de zona de cultura, tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premerg─âtoare.
A.
Dup─â premerg─âtoare care se recolteaz─â timpuriu ar─âtura de vara trebuie cr─âpata cu grapa stelata pentru a se nivela solul ├«n scopul reducerii de evacuare a apei ╚Öi m─ârun╚Ťirii bulgarilor ├«nc─â umezi. Pe timpul verii ar─âtura trebuie men╚Ťinuta curata de buruieni prin lucr─âri cu grapa cu col╚Ťi reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales ├«n urma ploi se ├«mburuieneaz─â. Hot─âr├ótor ├«n realizarea de produc╚Ťii mari la gr├óu nu este ad├óncimea ar─âturii primordiala ci timpul c├ónd se executa ╚Öi calitatea acesteia. In preajma sem─ânatului ar─âtura se lucreaz─â cu grapa cu discuri ├«n agregat cu GCR iar ├«n ziua sem─ânatului imediat ├«naintea ma╚Öini de sem─ânat se executa o cultiva╚Ťie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune condi╚Ťii pentru germinarea semin╚Ťelor ╚Öi r─âs─ârirea plantelor.
B.
Dup─â premerg─âtoare care se recolteaz─â t├órziu lucr─ârile solului se comporta cu dificult─â╚Ťi, ├«n primul rand din cauza resturilor vegetale, dar mai cu seama din cauza unei cantit─â╚Ťi reduse de apa ├«n sol ├«n momentul recolt─ârii ╚Öi din cauza timpului scurt ce sta la dispozi╚Ťie pana la sem─ânat. In acest caz dup─â eliberarea terenului se efectueaz─â ar─âtura cu plugul ├«n agregat, cu grapa stelata la ad├óncime mai mare sau mai mica ├«n func╚Ťie de umiditate, urm├óndu-se ├«nsa incorporarea ├«n sol a tuturor resturilor vegetale. Daca este necesar ├«nainte de arat solul se lucreaz─â cu grapa cu discuri perpendicular pe direc╚Ťia r├óndurilor plantelor premerg─âtoare pentru m─ârun╚Ťirea resturilor vegetale de la suprafa╚Ťa. ├Änainte de sem─ânat ar─âtura se lucreaz─â din nou cu grapa cu discuri ├«n agregat cu GCR. Daca nu sunt resturi vegetale ├«n ziua sem─ânatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul.
In unele toamne ├«n zonele de stepa ╚Öi silvostepa vremea este foarte secetoasa, p─âm├óntul pe suprafa╚Ťa culturii cu premerg─âtoare t├órzii nu se poate ara f─âr─â scoaterea unor bulgari mari, usca╚Ťi care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. ├Äns─âm├ón╚Ťarea gr├óului ├«ntr-o asemenea ar─âtura este o gre╚Öeala. De obicei ├«n acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o ad├óncime de 12-15 cm utiliz├ónd o grapa cu discuri grea ├«n agregat cu un tractor de putere mai mare, dup─â care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obi╚Önuita.Mai recent au fost elaborate ╚Öi au ├«nceput sa fie puse ├«n aplicare ╚Öi metode de lucru a solului minime, dar care cer o perfec╚Ťionare a mecaniz─ârii ca principala condi╚Ťie pentru aplicarea acestui sistem.

8. Samanta și semănatul

Samanta de gr├óu pentru sem─ânat trebuie sa apar╚Ťin─â soiului recomandat ├«n zona ╚Öi sa ├«ndeplineasc─â toate condi╚Ťiile unei plante riguroase. De calitatea semin╚Ťei pentru sem─ânat depinde densitatea culturilor la r─âs─ârire, ├«nfr─â╚Ťire ╚Öi vegeta╚Ťia plantelor.
Samanta trebuie sa fac─â parte din categoria biologica : baza , elita, I-1, sau cel mult I-2 cu puritate biologica 99,8%; 99,5%; 99%; puritate fizica 98%, 99%, capacitate de germinare peste 99%.
Pentru pre├«nt├ómpinarea atacului de boli ╚Öi d─âun─âtori semin╚Ťele de gr├óu se trateaz─â obligatoriu ├«nainte de sem─ânat cu diferite substan╚Ťe fungicide sau insecto-fungicide.
Din semin╚Ťe netratate apare riscul ob╚Ťinerii unei recolte cu puternic grad de atac, recolta care practic nu se mai poate valorifica.
Semănatul grâului de toamna trebuie sa înceapă când temperatura medie a aerului este de 13-15 oC și sa se termine când temperatura scade la 8-9 O C.
├Änainte de a intra ├«n iarna planta de gr├óu trebuie sa vegeteze timp 40-50 zile la temperaturi medii zilnice mai mari de 5%C. Pentru a putea rezista peste iarna la ac╚Ťiunea condi╚Ťiilor nefavorabile plantelor trebuie sa formeze doi trei fra╚Ťi, ╚Öi sa acumuleze ├«n nodul de ├«nfr─â╚Ťire cantit─â╚Ťi mari de zaharuri ╚Öi s─â-╚Öi dezvolte puternic r─âd─âcinile embrionare. Rezistenta gr├óului sem─ânat mai t├órziu la iernare se reduce substan╚Ťial din cauza ne-parcurgerii de c─âtre planta a procesului de c─âlire, a ├«nr─âd─âcin─ârii slabe , a ne-formarii nodului de ├«nfr─â╚Ťire.
Pentru realizarea densit─â╚Ťii optime trebuie avut ├«n vedere num─ârul de boabe germinabile care se seam─âna pe metru p─âtrat, num─âr care ar trebui sa asigure cel pu╚Ťin 600 de spice pe metrul p─âtrat. O produc╚Ťie medie pe spic de 1 g rezulta 600 tone la hectar. Densitatea de 600 spice produse se poate realiza asigur├ónd la sem─ânat 400-600 boabe germinabile pe metrul p─âtrat.
Cantitatea de s─âm├ón╚Ťa la hectar :
Q= D M M B/ P G * 100
Q- necesarul de s─âm├ón╚Ťa la hectar
D- densitatea pe care o stabilim de sem─ânat( ├«n func╚Ťie de irigat)
MMB- masa unei boabe
P- puritatea
G- capacitatea de germina╚Ťie
In tara noastră s-a generalizat distanta intre rânduri 12,5 cm. Se pot lasă cărări de la semănat care prezintă următoarele avantaje:
– se intra ├«n cultura cu tractorul numai pe c─âr─âri f─âr─â sa se distrug─â plantele
– nu mai este necesara jalonarea
– se asigura o distribuire uniforma a substan╚Ťelor
– ├«ntinderea aripilor de irigat pe c─âr─âri
Prin aceasta produc╚Ťia de sem─ânat ├«nregistreaz─â o pierdere de suprafa╚Ťa de 4-5% care este compensata de produc╚Ťia mai mare de pe r├óndurile de pe l├óng─â c─âr─âri.
Ad├óncimea de sem─ânat ├«n condi╚Ťii optime nu trebuie sa dep─â╚Öeasc─â 4-5 cm

9. Lucrările de îngrijire

Frecvent cantitatea de apa pe care semin╚Ťele de gr├óu o au la dispozi╚Ťie ├«n sol este insuficienta pentru r─âs─ârire ╚Öi impune t─âv─âlugirea sem─ân─âturii cu t─âv─âlugul inelar care asigura o r─âs─ârire de peste 90%. Daca solul din jurul semin╚Ťei este prea uscat lucrarea este d─âun─âtoare ├«ntruc├ót prin ├«ndesarea solului nivelul apei la semin╚Ťe se poate ridica numai pana la nivelul critic al germina╚Ťiei situa╚Ťie ├«n care unele semin╚Ťe muceg─âiesc.
Desc─âl╚Ťarea (dezr─âd─âcinarea ) plantelor la ie╚Öirea din iarna datorita ├«nghe╚Ťului ╚Öi dezghe╚Ťului repetat duce la ruperea r─âd─âcinilor si la dezgolirea nodului de ├«nfr─â╚Ťire ╚Öi se previne prin t─âv─âlugirea sem─ânaturilor cu t─âv─âlugul neted( c├ónd solul este zv├óntat).
Pe teritoriul tarii noastre cresc în cultura de grâu diferite specii de buruieni care fără combatere produc pagube cuprinse intre 10-20% și chiar 60-80% din recolta.
Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de gr├óu este combaterea integrata. Rolul cel mai important ├«n acest sistem ├«l au asolamentul ╚Öi lucr─ârile solului. Combaterea directa ├«n cultura gr├óului se face ├«n prezent cu erbicide simple sau combinate.In prezent ├«n tara noastr─â sunt larg utilizate ├«n combaterea buruienilor ├«n cultura de gr├óu ierbicide pe baza de 2,4D ╚Öi cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2,4 D si MCPA ├«ncepe c├ónd temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendin╚Ťa de cre╚Ötere in ziua ├«nceperii tratamentului. Gr├óul nu este afectat de aceste ierbicide pana la ├«nceputul formarii celui de-al doilea internod, iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste erbicide ├«n faza de rozeta.
Gr├óul reac╚Ťioneaz─â pozitiv la apa de irigat aduc├ónd sporuri de produc╚Ťie de 20-25 %. Cea mai eficienta udare a gr├óului este considerata udarea de r─âs─ârire. De cele mai multe ori ├«n prim─âvara se aplica gr├óului de toamna o singura udare ╚Öi numai ├«n anii foarte seceto╚Öi se administreaza ╚Öi o a doua udare, dar momentul administr─ârii ei nu trebuie sa dep─â╚Öeasc─â faza de burduf pentru a se evita apari╚Ťia bolilor spicului ╚Öi c─âderea plantelor.
Tratamentul ├«mpotriva bolilor ce se instaleaz─â pe tulpini, spice, frunze conduce la importante sporuri de produc╚Ťie 800-1100 Kg/Ha. Cu primul tratament realizat ├«n faza de ├«nfr─â╚Ťire se limiteaz─â o serie de boli ca : f─âinarea, ruginile, bolile coletului. Al doilea tratament ├«n faza de burduf limiteaz─â atacul la f─âinare, rugina, septorioza. Al treilea tratament care se administreaza la apari╚Ťia spicului care limiteaz─â atacul la fuzarioza ╚Öi ├«nnegrire. Substan╚Ťele folosite ├«n timpul vegeta╚Ťiei sunt sistematice ╚Öi se utilizeaz─â singure sau ├«n amestec(Alto, Bayleton, Tilt, Alert,etc.)

10.RECOLTAREA

Constituie un proces complex care se cere a se efectua în cel mai scurt timp și fără pierderi. La recoltare se practica doua metode : recoltarea directa și recoltarea divizata.
Recoltarea directa se efectueaz─â cu combina ╚Öi se cere a fi ├«ndeplinite urm─âtoarele condi╚Ťii :
– lanul sa fie ├«n faza de coacere deplina ;
– cultura sa fie cat mai pu╚Ťin ├«mburuienata ;
– plantele sa nu fie c─âzute ;
– vremea sa fie calda ╚Öi ├«nsorita.
In zonele uscate durata optima de recoltare a grâului este de 5-6 zile ,iar în cele mai umede de 6-8 zile.
Cultivarea ├«n orice exploata╚Ťie agricola a doua trei soiuri de gr├óu cu diferen╚Ťa ├«n durata de vegeta╚Ťie favorizeaz─â ca fiecare lan de gr├óu sa fie recoltat ├«n faza optima. Indicii de calitate ai opera╚Ťiei de recoltare a gr├óului cu combina care se urm─âresc pe parcursul recolt─ârii se refera la pierderile de boabe, gradul de spargere al boabelor ╚Öi puritatea boabelor.
Recoltarea divizata apare ├«n general ca necesara ├«n zonele mai umede, ├«n anii ploio╚Öi, ├«n culturile ├«mburuienate sau cu coacere neuniforma. In asemenea situa╚Ťie gr├óul se recolteaz─â ├«n doua faze, metoda const├ónd ├«n secerarea plantelor ├«n faza de coacere ├«n p├órga cu vindroverul la ├«n─âl╚Ťimea de 20-25 cm de la suprafa╚Ťa solului ╚Öi r─âm├ón suspendate pe miri╚Öte ├«n brazda continua pana la umiditatea boabelor de 14% timp de 7-10 zile dup─â care se treiera cu combina echipata cu ridicatori de brazda.